Decizia a fost luată în cadrul unei proceduri de arbitraj international inițiată în 2018 și derulată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, aceeași instituție unde, foarte recent, România a avut câștig de cauză în disputa de peste 9 ani cu Gabriel Resources pe tema proiectului minier aurifer blocat Roșia Montană, scăpând de despăgubiri de 6,7 miliarde dolari.
Decizia a fost luată în cadrul unei proceduri de arbitraj international inițiată în 2018 și derulată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, aceeași instituție unde, foarte recent, România a avut câștig de cauză în disputa de peste 9 ani cu Gabriel Resources pe tema proiectului minier aurifer blocat Roșia Montană, scăpând de despăgubiri de 6,7 miliarde dolari.
Țările Uniunii Europene au convenit joi să renunțe împreună la un tratat internațional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citați de Reuters, preluată de News.ro.
Dezvoltatorul imobiliar cu capital israelian Plaza Centers, care solicită statului român despăgubiri ce au ajuns la 385 milioane euro pentru Casa Radio, anunță că a prelungit cu un an, până la 31 decembrie 2024, acordul cu AFI Europe, proprietarul mall-ului AFI Cotroceni, pentru o eventuală vânzare către acesta a clădirii.
Guvernul se pregătește să solicite Curții de Arbitraj Internațional din Londra (LCIA) să declare reziliat contractul pentru ”Centrul Dâmbovița”, cunoscutul imobil Casa Radio din Capitală, ca răspuns la cererea în judecată a dezvoltatorului imobiliar cu capital israelian Plaza Centers, care solicită statului român despăgubiri ce au ajuns la 385 milioane euro.
Declarații publice din vară ale președintelui Klaus Iohannis, premierului de atunci Florin Cîțu, ex-vicepremierului Dan Barna și fostului ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, pe subiectul înscrierii peisajului minier Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, se numără printre probele noi cu care Gabriel Resources, dezvoltatorul proiectului minier aurifer omonim blocat, vrea să își susțină pretențiile de miliarde de dolari față de statul român în cadrul procedurii de arbitraj derulate în această speță la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
Gabriel Resources spune că, potrivit informațiilor sale, propunerea României de includere a peisajului cultural Roșia Montană în patrimoniul UNESCO va fi analizată la întrunirea Comitetului Patrimoniului Mondial care va avea loc în format parțial online luna viitoare la Fuzhou, în China, în perioada 16-31 iulie.
Gabriel Resources, compania-mamă canadiană a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, care cere despăgubiri de 4,8 miliarde dolari statului român într-un arbitraj derulat la Washington, a numit în Consiliul său de Administrație trei noi membri independenți non-executivi: pe un fost director de afaceri corporative al gigantului produselor de lux Louis Vuitton, pe una dintre cele mai influente femei-executiv din industria minieră și financiară a Americii de Nord, totodată soția unui notoriu "guru" al investițiilor de pe Wall Street, precum și pe unul dintre directorii unui grup minier multinațional implicat într-un proiect, de asemenea controversat, de extracție de aur cu cianuri, în Armenia, cu o evoluție similară cu a celui de la Roșia Montană, grup aflat în faliment.
Frații Micula și trei dintre companiile controlate de ei au pus sechestru pe participația de 58,71% din acțiuni a statului român la Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, precum și pe o parte din deținerea statului la Nuclearelectrica, reprezentând 22,2% din capitalul operatorului centralei Cernavodă.
Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington din SUA a admis solicitarea fraților Micula, cetățeni suedezi, privind recunoașterea și punerea în executare a a deciziei din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia, relevă date analizate de Profit.ro.
După cum a relatat Profit.ro, într-o situație similară, statul român a plătit în august 2015 cu întârziere de o zi față de data scadentă dobânzile datorate deținătorilor de obligațiuni guvernamentale în valută emise de România, după ce Hassan Awdi, fostul proprietar al rețelei Rodipet, a obținut în justiție poprirea conturilor statului deschise la Citibank Londra din care se fac plățile aferente serviciului datoriei publice guvernamentale a României.
Frații Micula au depășit un obstacol juridic care îi putea pune în situația de a fi obligați să restituie statului român o parte din banii încasați până acum, ca despăgubiri, și de a nu primi acele sume la care consideră că sunt îndreptățiți.
Guvernul Ungariei trebuie să plătească despăgubiri de circa 73 milioane de euro furnizorului francez de tichete de masă Sodexo, potrivit unei decizii a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligației de a recupera în integralitate de la Viorel și Ioan Micula și de la grupul lor de companii ajutoare de stat ilegale în valoare de până la 92 de milioane euro, în conformitate cu o decizie a Comisiei din 2015. Pe de altă parte, cei doi cer unui tribunal american să oblige România să le plătească despăgubiri de un sfert de miliard de dolari.
Pretențiile sunt ridicate de două firme înregistrate în Cipru care dețin participații la mai multe companii prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu derulează proiecte imobiliare și care susțin, potrivit MFP, că sechestrele instituite de DNA au avut ca efect exproprierea indirectă a investițiilor lor și ignorarea titlului pe care îl dețin asupra terenului din Băneasa.
Calculele se bazează pe pretenția companiei de a fi identificat cu precizie momentul în timp de la care presupusul prejudiciu ar fi devenit efectiv: 29 iulie 2011. Întâmplător sau nu, la data respectivă, acțiunile Gabriel Resources erau cotate pe bursa din Toronto la prețul de 7,79 dolari/titlu, cu doar circa 9% sub maximul istoric de 8,60 dolari/titlu consemnat în iunie 2010.
Din 2013, autoritățile de la București au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți.
Aceasta a respins cererea României de anulare a solicitării fraților Micula, cetățeni suedezi, privind recunoașterea și punerea în executare a a deciziei din 2013 a ICSID, prin care statul român a fost obligat la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia.
În noiembrie anul trecut, frații Micula și 3 companii controlate de ei au solicitat curții federale a districtului Columbia din statul Washington din SUA recunoașterea și punerea în executare a deciziei ICSID din 2013, respectiv obligarea României la plata de despăgubiri de 250 milioane dolari pentru retragerea cu 4 ani înaine de termen a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale.
Frații Gavazzi au preluat 70% din acțiunile combinatului siderurgic Socomet Oțelu Roșu în 1999, plătind în acest scop 500.000 euro Fondului Proprietății de Stat. Compania a intrat în faliment în 2003, iar cumpărătorii au reclamat România la ICSID în 2012, acuzând că statul și-a încălcat angajamentul de a reeșalona sau de a șterge datoriile combinatului, măsura în schimbul căreia investitorii se angajau să efectueze investiții în societate.